Lacrima rece incet se dizolva
Sunetul nopţii domol şoptea,
Orice ezitare rapid zdrobea.
Fiorii cuprind uşor trupurile,
Văzute sunt cum focurile
Se prefac prompt in gheaţă
Văzută plină de-aroganţă.
Graţia miscărilor schimba mediul,
Se găseşte ca fiind remediul
Ce putea permuta atitudinea
Vântului ce turbat gonea.
Era văzută acea imagine sublimă,
Sufletul impacientat fiind de vină.
Pasiunea era greu de stăpânit
Fulgerul spre victime a ţintit.
Trupurile dintr-o dată s-au unit,
Dând naştere unui dans ce a uimit.
Insă nu era unul obişnuit
El despărţire a infăptuit.
De aici drumurile au fost separate...
Locurile şi ele au fost mutate,
Şti sigur că mustrările s-au sfarşit,
Şi nici nu şti din ce cauză au pornit.
