Iubind răul

 http://www.youtube.com/watch?v=XL2Uzz4j01s&feature=related

Îți văd imaginea,

Întorc privirea

Dar tot te simt

Chiar dacă nu ating...

Nu-ți ating trupul,

 Dar simt caldura.

Întind mâna și...

            Dispari.

În urma ta rămâne
O umbră.apoi vine

Adierea ce-ncălzește

Ceea ce normal răcește.

Acum eu te doresc

Sunt sigura,greșesc.

Regret,nu pot pleca

            Și striga...

Mintea mea striga,

Din suflet nu muta

Nimic.Ea nu dorea

Să-ți piardă amitirea

Mult prea prețioasă.

Era așa frumos...

Nu găsesc un rost,dar

            S-a întâmplat.

Ușor nu-mi este

A fost ca o poveste

Și un final trist.

Nu chiar fericit

Cum mi-aș fi dorit.

Știi că mereu am zis:

Încredere...și ai promis

            Degeaba.

Chiar s-ar merita acum

Să devină totul scrum?

Spui că îți lipsesc

Și din nou greșesc.

Nu te vei schimba,

Nu voi evada.

Deși îmi vine greu,

            E rau.

Un rau ce îl strig

Mereu și mă sting

De-al tău dor.

Am vrut să te evit

Nu pot,chiar dacă

Noaptea pustie parcă

Totul în minte îmi vine,

            Reînvie.

Astăzi plang din nou,

Mâine râd,nu știu.

Sunt schimbătoare

Poate azi mă doare

Dar voi trece peste,

Va fi o altă poveste.

Dar tot cu tine

            Mi-e mai bine.

Înger fără cer

Plutesc printre nori,

Văd visul în doi.

Nu-mi găsesc locul

Și continui jocul.

Brusc, m-am prăbușit

Iar tu n-ai venit.

Ți-a păsat oare de mine

Sau îți e la fel de bine?

Ajută-mă,găsește-mă,

Mă aștepți undeva?

Te grăbești cumva?

În depărtare...privește!

Aceeași poveste

Amintiri pierdute,

Sunt date dispărute.

Voi pleca departe,

Unde nu vei fi tu.

O lume dispărută,

O inima frântă

Se pierde în depărtare

Și din nou apare...

Apare îngerul...

Îmi vezi cerul ? 

Hipnoză

Privesc marea cerului îngheţat,

Cum sclipiri mărunte a purtat.

Acolo a rămas neînsemnata speranţă

Căruia nu i-a dat nicio importanţă.

Se observa că acea mică îndoială,

S-a transformat într-o continuă spirală

Unde am rămas nevrând hipnotizată..

De secretele ascunse fiind mirată.

Un înger cu paşi mărunţi de acolo a ieşit

Idolatrizarea pe răspunderea ei a pornit,

Era de o frumuseţe ce rar s-a pomenit

Imaginea sublimă dintr-o data s-a sfârşit.

S-a creat apoi o confuză dezamăgire

Ce se repeta neavând nicio oprire.

În scurt timp, de la sine s-a prohibit

Lucrurile la locul lor au revenit.

Contesă de gheaţǎ

Ascunsǎ-n cuprinsul tǎcerii,

Visând la începutul verii..

Când totul era mai frumos…

Nu se auzea gândul zgomotos.

Acum,vorbim despre altǎ schemǎ

Se pune ca fiind o problemǎ,

Ce lucrurile încet a schimbat

În suflet ea cu grijǎ a umblat.
   

Alunecǎ lin pe mantia aşternutǎ
Şi  brusc în gheaţǎ fiind fǎcutǎ,

Un anotimp interior s-a iscat,
  Frigul, cǎldura pe loc a aruncat.

S-a format o contesǎ a gheţii,

Al ei va fi începutul vieţii

Şi va avea grijǎ de sufletul suav,

Transformat ca şi un om bolnav.

Oglinzi paralele

Gǎsesc urma acelei vechi priviri,

Ce declanşeazǎ acum amintiri…

Umbra chipului ar vrea sǎ ascundǎ,

Ceea ce a clǎdit cu multǎ trudǎ.

Sufletul doreşte sǎ se fi terminat,

Însǎ în minte imaginea s-a iscat…

Pare a fi o frânturǎ din realitate

Împletitǎ cu petale duios purtate.

Sunt douǎ lumi paralele ce se lovesc;

La mijloc,premeditar ele se întâlnesc

Urmând ca fiecare sǎ-şi afle calea,

Misterioasǎ ea fiind, precum marea.

Nimeni nu va sti unde vor pleca,

Şi nici ce teritoriu vor mai marca…

Va rămâne un infinit necunoscut,

Imaginea ce odata lor le-a plǎcut.

Destin

Noapte misterioasǎ

Suflet ce cade in plasǎ,

Soare arzǎtor

Zâmbet binevoitor.

Stele argintii

Amintiri ce rǎmân vii,

Frunze cǎzǎtoare

Iubire ce agale moare..

Imagine ce prinde viaţǎ,

Lacrimi ce cad fǎrǎ speranţǎ

Privire inocentǎ,sarut pasional, 

Deschid un nou portal.

Sentiment privilegiat,

Paşi ce au urmat

Cuplu de nedescris,

Insǎ steaua lor s-a stins.

Iubind din umbrǎ

            Observ privirea ta şi imi dau seama cǎ inima iţi pulseaza atunci cand iţi vorbesc.Vreau sǎ par nepǎsǎtoare ,insǎ acest sentiment mǎ depǎşeşte. Nu pot sǎ mǎ prefac indeajuns, masca ce am incercat sǎ o creez acum nu-mi mai acoperǎ chipul , iar in acest fel iţi dai seama cǎ insemni ceva pentru mine.

Ceea ce ne desparte? Orgoliul şi acea fatǎ ce se aflǎ intre noi. Nu ştiu cum a apǎrut sentimentul şi in ce mǎsurǎ pot spera cǎ va exista ceva,vreodata. Mi-e teama ca aripile mele sǎ nu prindǎ prea mult avânt, pentru cǎ peste putin timp aş putea sǎ mǎ prǎbuşesc. Atunci când te voi vedea, cu siguranţǎ prima noastrǎ conversaţie va suna banal , cum ar fi:

-         Bunǎ, ce faci ? cu un glas tremurat iţi voi spune

-         Bine, privesc zǎpada ce se aşterne cu grijǎ pe pǎmânt..spui tu nepǎsǎtor

Aş fi vrut sǎ-ţi spun ce-mi cuprinde sufletul insǎ nu gǎsesc rostul ,ştiind cǎ nu iţi pasǎ. Posibil sǎ greşesc ,dar vina nu imi aparţine , din acest motiv fiind nevoitǎ sǎ renunţ.

Acea teamǎ de adevǎr şi anume gândul cǎ sentimentele ce existǎ, tu nu mi le poţi impǎrtǎşi imi porunceşte sǎ rǎmân acea fatǎ din umbrǎ ce te va iubi in continuare.

Aripile pasiunii

Vidul infinit ce te inconjoarǎ

Nu il poti face sǎ disparǎ…

Intr-un mod nemilos te-a prins,

Suflarea de acum ti s-a stins.

 

Vrei sǎ scapi,dar nu gǎseşti...

Gândeşte-te ,unde greşeşti?

Cǎutarea aceea disperatǎ,

O minte ce a fost furatǎ.

Priviri sǎlbatice regǎsesc

Amintiri uitate rostesc,

Tu iţi mai aduci aminte

Acele frumoase cuvinte ?

 

Rǎspunsul imi pare incert,

Şi nu..nu mi se pare drept,

Deşi eu iţi cunosc mintea,

Şi tot ce se ascunde in ea.

Pasiunea pe tine te-a dominat,

Valuri pe mine m-au purtat.

Sentimentele incet s-au unit

La un drum comun au pornit.

Asfinţitul este cel ce va vedea

Imbrǎţisarea ce agale se pierdea,

Se ridica la cer şi cu grijǎ pornea,

Spre un inceput ce va urma.